zgândăr, zgândări, zgândăre, zgândărim, zgândăriti, zgândăre
ZGÂNDĂRÍ, zgândăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) irita o rană, o bubă etc. rupând-o, scărpinând-o, râcâind-o.
♦ Tranz. Fig. A ațâța, a întărâta, a sâcâi; a răscoli, a readuce în memorie lucruri triste. – Et. nec. sursa: DEX '98 (1998)Cucuvelistice ? Un Ogheorghism. Cucuvea, cucuvelistic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu